Nicolae Schitowinski (scrisoare datată 30.10.1540 adresată ducelui Rusiei); Bortero, Tomaso Albert, La Matreye, Boscovich (1760), Saint Marc-Girardin - prof. de literatură franceză la Paris, vine să cunoască România; Brăila avea cam 6000 locuitori, era porto-franco - declarat în 1836 (v. p. 30: nota guvernului muntean către consulatul Greciei la Bucureşti relativ la declararea regimului porto-franco), ispravnic era Slătineanu, socotit "întemeietorul Brăilei moderne"; Thouvenel (viitor ambasador al lui Napoleon al III-lea la Constantinopol) - despre ispravnicul Slătineanu; Felix Colson observă că "Brăila, prin care se face negoţul cu străinătatea" nu are o bancă; Thibault Lefebre (jurist francez) - descrie o călătorie Bucureşti - Brăila (1853-1856); descrie Hanul Roşu din Brăila; istoricul armean Hugas Ingigian se referă la Brăila în "Geografia celor patru părţi ale lumii" (1802-1808). Numele deputaţilor ce au reprezentat Brăila în Camera Legiuitoare de la 1859 (când s-a votat Unirea
LDR:01398naa 2200121
001
196459
009
ubfixit050.037 Din trecut [Capitol]
100$a
20100622u a u0rumy50 ba
101
0
$a
rum
200
0
$a
Din trecut
$f
Vasile M. Sassu
$e
[Capitol]
215$a
32 p.
300$a
Nicolae Schitowinski (scrisoare datată 30.10.1540 adresată ducelui Rusiei); Bortero, Tomaso Albert, La Matreye, Boscovich (1760), Saint Marc-Girardin - prof. de literatură franceză la Paris, vine să cunoască România; Brăila avea cam 6000 locuitori, era porto-franco - declarat în 1836 (v. p. 30: nota guvernului muntean către consulatul Greciei la Bucureşti relativ la declararea regimului porto-franco), ispravnic era Slătineanu, socotit "întemeietorul Brăilei moderne"; Thouvenel (viitor ambasador al lui Napoleon al III-lea la Constantinopol) - despre ispravnicul Slătineanu; Felix Colson observă că "Brăila, prin care se face negoţul cu străinătatea" nu are o bancă; Thibault Lefebre (jurist francez) - descrie o călătorie Bucureşti - Brăila (1853-1856); descrie Hanul Roşu din Brăila; istoricul armean Hugas Ingigian se referă la Brăila în "Geografia celor patru părţi ale lumii" (1802-1808). Numele deputaţilor ce au reprezentat Brăila în Camera Legiuitoare de la 1859 (când s-a votat Unirea
463$0
109936
$a
Sassu, Vasile M.
$b
Carte tipărită
$c
Bucureşti
$d
1941
$f
Vasile M. Sassu
$n
Cartea Românească
$p
32 p.
$s
Cunoştinţe folositoare
$t
Brăila
606$3
106402
$a
arheologie. arheologi
606$3
107122
$a
Brăila - prezentare generală
606$3
109998
$a
Brăila - raia
606$3
107401
$a
Brăila în menţiuni documentare
606$3
110001
$a
Brăila văzută de călători (români şi străini)
606$3
111733
$a
Brăila văzută de personalităţi româneşti
606$3
113329
$a
Brăila văzută de personalităţi străine
606$3
135867
$a
istoricul oraşului Brăila
606$3
111685
$a
parlamentari brăileni
606$3
105830
$a
personalităţi brăilene
606$3
113822
$a
planul Brăilei
606$3
115564
$a
Porto-Franco
606$3
107138
$a
străzi brăilene
607$3
111399
$a
Brăila
607$3
111624
$a
Scorţaru
700
0
$3
116141
$a
Sassu
$b
Vasile M.
709
0
$3
116142
$a
Cretzulescu
$b
C.
709
0
$3
101778
$a
Filipescu
$b
Grigore
709$3
116144
$a
Marghiloman
$b
N.
709
0
$3
116145
$a
Opran
$b
N.
709
0
$3
102574
$a
Slătineanu
$b
Ion
719$3
116147
$a
Hanul Roşu
801
0
$a
RO
$b
BJBR
$c
20100618
830$a
Principatelor): M. Marghiloman, C. Cretzulescu, G. Filipescu, N. Opran
Text tipărit: analitic (parte componentă)
