Eric-Emmanuel Schmitt s-a născut în 1960, la Lyon, Franța. În domeniul literaturii debutează în 1991 cu piesa de teatru “Noaptea la Valognes”. În 1994 îi apare primul roman, „Secta egoiștilor”, continuând să scrie piese de teatru, multe dintre ele premiate de-a lungul timpului. De același succes răsunător se bucură și romanele: „Evanghelia lui Pilat”, „Partea celuilalt”, „Pe când eram o operă de artă”. Volumele care alcătuiesc „Ciclul invizibilului” – „Milarepa”, „Domnul Ibrahim și florile din Coran”, „Oscar și Tanti Roz” și „Copilul lui Noe” – s-au aflat luni de zile pe listele de bestselleruri din numeroase țări. „Oscar și Tanti Roz” prezintă povestea unui copil de zece ani (Oscar) care trăiește într-un spital, deoarece suferă de o boală incurabilă. Deși nimeni nu i-a spus, copilul știe că va muri și se revoltă împotriva adulților care nu îi spun adevărul. Singura care reușește să îi intre în grații este Tanti Roz, o infirmieră bătrână care îi spune povești moderne, adevărate lecții amuzante de viață. De asemenea, aceasta îi dă băiețelului două sfaturi importante: să-și trăiască fiecare dintre cele câteva zile care i-au mai rămas ca și cum ar fi zece ani (astfel copilul va reuși să își parcurgă întreaga viață) și să îi scrie lui Dumnezeu, de care Oscar nu a fost apropiat niciodată. Cartea este extrem de emoționantă. Cititorul va râde și va plânge alături și pentru Oscar, trecând împreună cu el prin toate experiențele specifice tuturor vârstelor, îmbogățite de imaginația băiețelului. Astfel, Oscar ajunge să își trăiască adolescența alături de prieteni, să se îndrăgostească la tinerețe, să se căsătorească la maturitate, să își piardă iubirea și apoi să o regăsească, așa cum de altfel îl va descoperi și pe Dumnezeu. Mesajul cărții, în ciuda subiectului trist, este unul pozitiv, romanul reprezentând de fapt un îndemn către viață, către trăirea acesteia cu intensitate aici, pe pământ, în așteptarea eternității. „O poveste frumoasă până la lacrimi. Un miracol ascuns între două coperte.” (Stern)