Yasunari Kawabata este un scriitor japonez a cărui operă plină de lirism și subtilitate i-a adus premiul Nobel pentru literatură în anul 1968, fiind primul japonez și al treilea asiatic care a primit această distincție. Istoria din paginile cărții “O mie de cocori” ia naștere în jurul ceremoniei ceaiului. Kikuji, eroul romanului, este chemat de Chikako, o fostă iubită a tatălui lui, să o întâlnească pe Inamura - o potențială partidă bună pentru acesta. În pavilionul de ceai sunt prezente însă și doamna Ota, cândva și ea amanta tatălui lui Kikuji, și fiica acesteia, Fumiko. Întâlnirea neașteptată răstoarnă planurile lui Chikako, căci Kikuji se implică într-o relație cu amanta tatălui său decedat, doamna Ota. Spiritul tatălui dispărut preia controlul asupra fiului în relația nefirească. La un moment dat, femeia iese din scenă într-un mod tragic, iar Fumiko, fata cu baticul cu o mie de cocori, se atașează de Kikuji. Oscilând între rușine și dorință, personajele romanului par să aibă un destin predestinat al cărui deznodământ amintește de tragediile grecești. Intriga romanului poate părea simplistă și ușor desuetă, însă profunzimea acestuia constă în prezentarea aspectelor tradiționale ale unei culturi extrem de bogate. Povestea cu accentele ei tragice transmite cititorului faptul că tradiția depășește scurtele vieți umane. Ceremonia ceaiului este menținută de oameni care pier unul după altul, de generații după generații care transmit mai departe cultul ceaiului, gesturile, obiectele sacre. Autorul atrage atenția însă și asupra influenței culturii vestice, care o alterează pe cea japoneză. Tânăra generație, reprezentată de Kikuji și Fumiko, nu mai are aceeași aplecare spre elementele simbol ale unui fel aparte de viață. Narațiunea atrage atenția prin limbajul simplu, dar plin de trimiteri la tradiție, prin simbolurile utilizate. Un astfel de exemplu ar putea fi titlul însuși, cei o mie de cocori reprezentând în cultura japoneză un proces de purificare - oricine reușește să facă o mie de cocori de hârtie se vindecă după o boală grea și îi este promisă o viață lungă și fericită. Așadar “O mie de cocori” este romanul purificării și redescoperirii vieții.